To top
19 Jun

Lectura de vara

Recomandarile de lectura le consider intotdeauna utile. Te dezvolta frumos, iti cultiva empatia, opinie impartasita si de Amos Oz, te poarta prin timp si timpuri, te amuza, te fac sa ai momente dese de introspectie, iti imprima un vocabular elevat si nu in ultimul rand te relaxeaza. Pentru ca e vara, iar zilele toride poate ca nu fac sa ai cea mai mare putere de concetrare, m-am gandit astazi sa va recoomand o lectura lejera, informativa si plina de personaje suculente.
Fashion that changed the world, scrisa de Jennifer Croll, este una dintre cartile noi intrate in biblioteca. Nu o sa fac o recenzie a cartii, povestindu-va linia pe care o urmareste, pentru ca nu-mi place sa incit la lectura intr-un mod plat.
Am sa va dau in schimb cateva insights-uri care sa va starneasca pofta de a o citi pe plaja, in vacanta, fara graba, fara dead-line, doar cu pura placere a lecturii.
Cu siguranta ca titlul este graitor si va promite o perspectiva a tot ceea ce a schimbat moda in timp, de la fashion icons, fotografia de moda, stiluri vestimentare, pana la marile capitale ale lumii sau la vocea secolului, internetul, cat despre Jennifer, care este este scriitoare si editor a numeroase articole culture and style aparute in publicatii cunoscute precum Nylon, Adbusters sau Dazed and Confused, nu stiu daca ar mai fi ceva de completat.

Va mai amintiti scena iconica din filmul lui Antonioni, Blow-Up, in care  fotograful ingenunchiaza in fata modelului, celebra Veruschka, incercand sa surprinda cele mai inedite miscari pe care aceasta le face in cel mai lasiv mod?
Eh, bine, daca sunteti pasionati ca mine de fotografia de moda si daca nume precum Guy Bourdain, Avedon, Lorieux, Irving Penn and many more va fac sa tresariti, veti gasi in carte un intreg capitol dedicat acestui subiect. Veti afla ca primii fotografi de moda au aparut in Franta in 1881,  ca Suprarealismul a atins si zona fotografei, exponentul fiind Man Ray, ca celebrul Beaton a fost primul fotograf care a reusit sa mixexe glamourul cu aspectul industrial sau ca Avedon, fotograf celebru al anilor ’50, pe care ii numea ” a vacation from life”, a fost cel care a facut coperta Harper’s din 1962, din vremea Dianei Vreeland, pana cand Anna Wintour i-a preluat locul. Veti fi sedusi sa descoperiti cum fiecare dintre acesti guru ai fotografiei au adus ceva nou, punand creativity on a display.

O alta tema abordata in paginile cartii este Fashion & Film, una dintre favoritele mele teme, despre care am scris mereu cu placere pe blog, cat si in publicatiile cu care colaborez. Un subiect inepuizabil, plin de inspiratie, care va poate oferi si o amprentare stilistica. Sunt piese vestimentare si accesorii pe care am ajuns sa le ador gratie filmelor in care le-am remarcat. Iubesc tricourile mariniere, care ma duc cu gandul la holiday-goers ce petreceau la Deauville, in compania lui Coco Chanel, culoarea bleumarin, ridicata la rangul de culoare-stil de la culoarea uniformelor pompierilor, gratie melodiei cantata de Isabelle Adjani, Le Pull Marine si compusa de Gainsbourg, toca, pe care am adorat-o cand am vazut filmul Charade, haina din blana animal-print, purtata de Sienna Miller (Eddie Sedgwich) in Factory Girl si lista poate continua.
Gesturi neasteptate, combinatii revolutionare, curaj vestimentar, pionierat, controverse starnite de anumite itemuri sunt descrise simpatic de autoarea cartii. Spre exemplu, Marlene Dietrich a stralucit intr-o pereche de pantaloni in 1930, in filmul Morocco, un film foarte indraznet pentru acei ani sau cum Clark Gable a socat in filmul It Happened On Night, scotandu-si camasa si aratand ca nu purta nimic dedesubt. Veti descoperi si cum designerii au avut abilitatea de a se strecuta in cinemtografie, Armani cu ajutorul filmului American Gigolo, Gaultier cu The Cook sau Marc Jacobs si Ralph Lauren, creand colectii de inpiratie Roaring Twenties, tocmai bune de aparut in The Great Catsby.

Capitolul Fashion Magazines o are in prin plan pe una dintre femeile pe care le admir cel mai mult, Diana Vreeland.
Facand parte din randul aristocratiei, Diana a fost, cu siguranta, una dintre cele mai fascinante femei. Sosita de la Paris la New York, aceasta isi propune sa ajunga candva cea mai populara figura. Ceea ce s-a si intamplat! Niciodata considerata frumoasa, Diana a fost nu doar legendarul fashion editor al revistelor Harper’s si Vogue, cat si una dintre cele mai influente si emblematice personalitati feminine din moda.
Intotdeauna sedusa de Rusia, de arta si de baletul lui Diaghilev, ea insasi devine balerina. Remarcata pentru stilul original, impecabil, i se propune colaborarea cu Harper’s. Neincrezatoare, Diane ezita, spunand ca nu are studii in domeniu, la care i se raspunde Why don’t you? Asa ia nastere iconica rubrica din revista, unde va deveni fashion editor, ulterior si va fascina cu pictorialele memorabile.
Vreeland a descoperit și a promovat figuri legendare precum Lauren Bacall, Twiggy, Cher, Mick Jagger sau Angelica Huston, datorita simtului sau vizionar, dar, la rândul ei, a fost un personaj aparte, iar în 1964 a fost introdusă pe International Best Dressed List Hall of Fame.
Siragul din perle, coafura bob, unghiile lungi, de culoare rosie, cat si nelipsita tigara au devenit marci de stil ale Dianei.
A fost consiliera de stil a lui Jackie Kennedy si, ca semn de consideratie, a primit, la investirea in functie a lui John F. Kennedy, primele poze cu cuplul prezindential, pentru Harper’s Bazaar.
A fost cel mai original editor de moda, anticipand importanta modei street style, pe care a si introdus-o in paginile revistei Vogue.
A sustinut miscarile artistice ale perioadei hippie, extrem de libertine, ale anilor  60, cu o mare deschidere, fara a avea prejudecati. La 70 de ani, simtea ca inca mai are lucruri de facut si mesaje de transmis lumii. Astfel, devine consultant al Costume Institute in cadrul Muzeului de Arta Metropolitana din New York.
Din aceasta noua postura, a organizat 12 expozitii legendare, printre care: The World of Balenciaga in 1973 si The Tens, Twenties and Thirties -Inventive Clothes: 1909-1939 – patruzeci de creatii iconice semnate Madeleine Vionnet, revolutionand felul in care vestimentatia era perceputa si redata prin intermediul picturii, sculpturii si al muzicii.
Cu autoritate, farmec si originalitate, si-a asumat si deviza: „Never fear being vulgar, just boring”

Fashion & Music este o incursiune printre decade, stiluri muzicale si influentele lor in moda. The King of Glam Rock David Bowie este, pentru mine, personalitatea care a influentat cel mai mult  de la muzica, artă, design, teatru și cultura contemporană. M-a fascinat viziunea conceptuala de a-si crea un alter-ego, numit  Ziggy Stardust, costumele iesite din comun pe care si le crea, curajul de a jongla cu haine care la acea vreme nu erau purtate de nimeni, capacitatea de a exagera fara exagerari. Dar nu este singurul; Janis Joplin a fost the queen of hippie fashion, The Rolling Stone au evidentiat Bohemian-Attire, The Beatles, cu stilul lor british, despre restul pleiadei de muzicieni cool, veti citi in carte.

Foarte interesant este si capitolul Fashion Models. Dovima, Twiggy, Naomi, Kate. Fiecare dintre aceste nume implica si un set de idei, specific unei decade, fie ca vorbim de rafinatii Fifties, The Swinging Sixties sau de self-indulgent Nineties. Este o placere sa descoperi particularitalile lor si sa vezi atata originalitate.

Fashion Subcultures, un capitol ce vorbeste despre nevoia acestora de a obtine o identitate distincta, unele asociindu-se modei din muzica. Prima subcultura s-a numit Flappers si insemna femei emancipate ce beau, dansau Charleston, ascultau jazz in cluburi, purtau tunsori bob, scurte, rochii cu talia coborata, “garcone look”. Apoi, The Beat, predecesorii hipiotilor, se remarcau printr-un stil aparte: par lung, helance, sandale si culori inchise, o viata boema condimentata cu poezie si literatura edgy. A urmat curentul hippie, marcat de indemnul “make love, not war”. Iubeau natura, credeau in Mother Earth, Eastern philosphy  si se purtau nonconformist. En fin, daca veti citi cartea, veti descopri mult mai multe.

Nu voi intra in detalii, descriind continutul celorlalte capitole, caci informatia este ampla si trebuie asimilata, citind-o. Am avut in intentie sa va incit la lectura, la lectura unei carti care s-ar putea constitui intr-o importanta baza de referinta privind moda. Cartea o puteti gasi pe Libris.ro.
Sa nu uit, volumul are si o bibliografie bogata, necesara celor care ar dori sa aprofundeze subiectele.

So, lectura placuta si #respectyourself citind tot ceea ce va poate infrumuseta mintea si sufletul.

Tatiana Ernuteanu
No Comments

Leave a reply