To top
17 Jan

Cand mi-e dor de Romania autentica

Grecii au Sirtaki si spiritul acela autentic de celebrare a vietii, de bucurie, de patetism in bine si rau, englezii au smogul, conservatorismul, dar si cosmopolitismul si fantomele si ploaia.:) Glumesc, bineinteles. Francezii au rafinamentul ce merge uneori pana la decadenta, au eleganta, au acea binecunoscuta clasa. Nordicii au acea disciplina a vietii, autoeducarea ce sanctioneaza consumerismul, excesul, germanii au siguranta, seriozitate si emfaza….iar americanii? Eh, americanii le au pe toate! :)) putina opulenta, mult prost gust, stridenta, mult pragmatism, debarasarea de tot ce nu serveste unui scop, au visul american. 🙂
Trebuia sa avem si noi ceva si pentru asta trebuie sa ne intoarcem la radacini, la stramosi si la mediul rural. Nu pentru ca a spus Blaga ca “vesnicia s-a nascut la sat”, nu pentru ca un aforism popular, cules de Paleologu, spune ca orice forma artistica trebuie sa fie o moneda acceptata de lume, o moneda pe care fiecare geniu o bate cu efigia sa si, cand moneda reuseste sa se faca acceptata si circula, scopul artistului e atins.
Or fi oare valorile spirituale, o fi dimensiunea tragi-comica a romanului, cu apetente de Nastratin Hogea, cu monumentalul spirit caragialesc sau parcursul catre esente al lui Brancusi sau Enescu?
Cine are nevoie de repere sa asculte suitele lui Farcas, cantecele pastoresti ale Lucretiei Ciobanu, vibratia lirica a lui Furdui Iancu, Brudascu, Bocsa, explozia de dragoste pasionala a Floarei Calota, vocea de bucium a Sofiei Vicoveanca, sa priveasca dansurile Junilor Sibiului, sa admire ceramica de Horezu, sa se amuze de inscriptiile comice ale cimitirului din Sapanta, sa vada manastirile din Moldova si sa se intrebe, fara raspuns, de ce e atat de special albastrul de Voronet si inca ceva: sa fie oaspete intr-o casa de tarani romani traditionali, cu multi copii in jurul mesei, care isi disputa cu nesat bucatele: puiul la ceaun, de pe vremea dacilor, cu mamaliga aurie, cu pastrama si cu branza cu smantana.
Sunt multe detalii care dau culoare atmosferei pur romanesti. De multe ori sunt nostalgica si simt nevoia de a face mici lucruri care sa-mi bucure spiritul de roman si care sa ma faca sa fiu mandra de originea mea, atunci cand uit mostenirea uriasa pe care o avem. Iata si tu ce poti face:

– uneori, renunta la vesela de portelan si alege vasele de ceramica populara. Eu am cateva de Horezu, cumparate de la Muzeul de Etnografie din Brasov si unele cumparate dintr-un targ.
– sustine micii sau marii producatori locali.
– cumpara pentru un pranz sau o cina produse traditionale romanesti, cu savoare si miros de fum de fag.
– insereaza in decorul casei mici obiecte de inspiratie populara. Eu am cumparat din padurea Bogatii, un covor din lana, foarte migalos lucrat si care se mixeaza perfect cu un aranjament eclectic.
– fa o vizita la Muzeul de Etnografie din Brasov, unde ai sa fii cucerit de atmosfera de altadata, de costumele populare, de ornamentele pentru cap ale femeilor din zona Rupea, de razboaiele imense la care teseau pe vremuri, de tot acest arsenal ce compune vatra satului.
– viziteaza muzeele din capitala si colectiile de arta Ligia si Pompiliu Macovei, un spatiu care emotioneaza profund.
– mergi si admira picturile murale, pe care Cecilia Cutescu Stork le-a realizat in casa sa, devenita astazi muzeu.
– poarta o ie adevarata, chiar daca o vei cumpara cu o suma deloc de ignorat. Merita banii gandul ca platesti orele de munca elaborata ale femeilor de la tara.
– viziteaza zonele mai putin turistice ale tarii. Vei avea uimirea sa descoperi peisaje bucolice, linistea patriarhala de altadata si vei invata sa traiesti in ritmul anotimpurilor.
– citeste-o pe Rodica Ojog Brasoveanu. O sa-ti imbogatesti vocabularul cu termeni de altadata, o sa afli cum erau intalnirile de dupa-amiaza, cum se pregateau ospetele cu zeci de feluri de mancare si vei avea parte de o portie de umor de exceptie.
– in zilele geroase, fierbe o tuica cu zahar.
– asculta Rapsodia Romana a lui Enescu.
– citeste povestile romancelor celebre: Ana Aslan, Cocuta Conachi, Elena Teodorini, Elena Caragiani-Stoenescu.
– fa o plimbare pe strazi si bucura-te de arhitectura ramasa.
– imagineaza-ti povesti ale caselor vechi.
– pregateste in casa o placinta traditionala.

Tatiana Ernuteanu
No Comments

Leave a reply