To top
16 May

De ce sa citesti Fata din Brooklyn, de Guillaume Musso

guillaume

Imi place lectura de atmosfera, imi plac cartile tip jurnal, construite pe baza unor fapte reale, biografiile si, foarte rar, citesc o carte policier, thriller. Nu spun nimic nou, caci se stie atat ca observatie empirica, dar si ca o concluzie a studiilor, ca nucleul bovaric din fiecare femeie face ca lectura ei preferata sa contina emotie, drama, romantism si culoare.
De curand, Editura All m-a invitat, in calitate de om de comunicare si jurnalist, alaturi de Ilie Marinescu Рpsiholog si de Dan Antonescu, specialist criminolog, sa impartasesc cateva impresii, in cadrul lansarii de la Carturesti Verona a bestsellerului Fata din Brooklyn, de Guillaume Musso.
Un eveniment cu un public activ, cald, extrem de zambitor si de preocupat de universul livresc, caruia ii datorez diluarea emotiilor mele, emotii pe care le am, de fiecare data, la fel de intense, atunci cand sunt in postura de speaker, desi o fac destul de des. Organizatorii au fost niste gazde minunate, creand o atmosfera intima si cozy, extrem de relaxata, lucru pe care il aplaud si il sustin. Mi se par foarte desuete intalnirile pline de formalism, discursurile bazate pe tips-urile NLP-isilor, care devin cliseice, depersonalizate, lipsite de emotie si de amprenta personala a vorbitorului. Ultimele tendinte la nivel global certifica faptul ca traim o epoca in care emotia este cel mai relevant component, alaturi de autenticitate. Emotia vinde, emotia genereaza o stare, emotia creeaza memorabilitate, nicidecum urmarea unor sabloane, limbajul de lemn si stereotipiile.
Din pacate, sunt multi oameni reticenti la nou, care nu au inteles ca lucrurile apar si se si perimeaza cu o mare rapiditate. Sunt si jurnalisti care se incapataneaza sa ramana demodati nu doar ca imagine, ci, si mai mult, ca gandire, implicit ca scriere, iar asta poate avea repercusiuni grave, caci un jurnalist trebuie, in primul rand, sa aiba deschidere spre nou, sa fie un forward thinker, pentru a crea un continut relevant al unui mesaj si pentru a capta interesul. Pe mine ma amuza si ma si intristeaza cand vad acest tip de jurnalisti, cu 2 like-uri la postare, a caror scriere a ramas intr-o capsula a timpului, prafuita, dar care se plang ca sunt neintelesi si nevalorizati de public. Traiesc un sentiment de mila, vazandu-i cum se zbat sa gaseasca implinirea profesionala si succesul, chiar folosind una dintre metodele cele mai josnice, cum este, spre exemplu, conflictul, in urma caruia cred ei ca vine notorietatea. En fin, nu mai continui, caci consilierea nu este gratis.
Revenind insa, Guillaume Musso este un maestru al suspansului, al ritmului narativ, al incitarii, reusind sa construiasca o poveste extrem de autentica, gratie detaliilor minutioase, cu care condimenteaza naratiunea.
Pur si simplu, ai in fata ochilor personajul, strada, cadrul, situatia. Eu apreciez acest tip de detaliere dusa chiar la extrem, asa cum e cazul lui Balzac, pentru ca este o modalitate sigura de a sterge cumva granitele dintre fictiune si realitate. Cititorul este mai empatic, iar scrierea mai autentica.
Va recomand cartea, chiar daca nu sunteti consumatori ai acestui gen literar, din multe motive. In primul rand, este o carte de analiza fina psihologica, o fresca social politica actuala, care te poarta prin diferite medii: cabinetul unui politician, strazile newyorkeze sau pariziene, redactiile unor publicatii…etc. Nu te plictiseste nicio clipa, iar pe tot parcursul lecturii esti implicat in a gasi noi indicii care sa faca lumina. Este ca un puzzle in care tot timpul esti ” incurcat” de asa maniera, incat sa nu ajungi sa-l ansamblezi. Spre exemplu, Fata din Brooklyn nu este din Brooklyn si debutul actiunii te deconcerteaza, aceasta fiind plasata in Franta.
Galeria de portrete este fascinanta, mai cu seama arta cu care autorul isi construieste personajele feminine, extrem de diferite unul de celalalt, insa avand un numitor comun: acela de a fi victime, fie ca vorbim de victima a unui psihopat, fie de victima a propriilor slabiciuni, a hazardului, sau fie o victima a sistemului.
Musso, autor cu apetenta spre abisurile constiintei, doar spune ca Proust a fost unul dintre autorii favoriti, apeleaza deseori si la o puternica simbolistica. Chiar titlul are o conotatie aparte, Fata din Brooklyn prevestind un destin special, este o etichetare, un leitmotiv pe care il veti regasi in carte, ca una dintre fricile majore ale personajului feminin principal, dar este si o sintagma ce condenseaza dragostea lui Claire, pentru tara natala, unde, intoarsa pentru o scurta perioada, afirma: “M-am intors acasa. Pentru prima data devin cu adevarat Fata din Brooklyn”, afirmatie plina de semnificatie cu privire si la faptul ca nu se mai teme de etichete si isi asuma destinul cu bune si rele.
Este o carte cu dozaje echilibrate, cu personaje construite cu multa veridicitate, cu situatii dramatice, dar si cu happy end, cu consideratii pertinente si cu investigatii psihologice fine, pe care o citesti cu multa nerabdare.
Ai ocazia sa vezi cum jurnalismul poate avea rol benefic, fiind un auxiliar pentru autoritati, in demersurile lor, dar si cum, din dezinteres, poate ingropa subiecte importante, oferind prioritate subiectelor de cancan. Chiar aceasta abordare mi s-a parut interesanta, aceasta echidistanta cu care este privita notiunea de jurnalism.
Ma opresc aici, pentru a nu dezvalui prea multe detalii. So, puneti-o pe lista de lecturi a verii, caci merita sa ii acordati o sansa.

IMG_1375

IMG_1377

Sabina Ghiultu (Specialist Marketing si Comunicare Editura All) si Livia Lucan Arjoca (Specialist Marketing si Comunicare Editura All)

IMG_1420

IMG_1415

IMG_1427

IMG_1426

IMG_1444

IMG_1468

IMG_1494

Tatiana Ernuteanu
No Comments

Leave a reply